CALEA LIBERTATII - Interviu cu Sensei Daniel TOUTAIN (Partea V)

                     Sensei Daniel Toutain, uke Dorobantu Iulian-Costel Dojo Cho Aiki-Dojo Timisoara

Se pare ca în prezent sunteți interesat de aspectul spiritual al Aikido-ului.

Am fost interesat tot timpul chiar dacă m-a preocupat mai mult partea tehnica, înainte. În trecut simțeam ca era important, ma atragea, dar nu reuseam sa fac legătura intre aspectul spiritual și partea tehnica, viața de zi cu zi. Nu a fost momentul, probabil. Acum reușesc sa fac asta natural.

Filozofia budista ma interesează pentru ca mi se pare...evidenta. Și în prezent sunt foarte interesat de lucrările lui Eckhart Tolle. Cred ca spiritualitatea trebuie să fie în relație cu practica și cu viața cotidiana. Nu vreau doar o abordare intelectuala. Vreau sa simt ceva concret.

Vorbiți cu elevii dumneavoastră despre asta?

Nu în timpul antrenamentelor. Antrenamentele sunt rezervate pentru a practica chiar dacă ,mi se întâmpla sa sugerez din când în când ca ceea ce facem are un sens, înainte de a oferi câteva indicatii. Se întâmpla mai ales în timpul conversatiilor din afara tatami-ului sa vorbesc, dar într-o maniera naturala, dacă apar acest gen de întrebări. Sunt bucuros sa ofer indicatii, sa ii sfatuiesc pe cei care cauta în legătura cu lucrările care îmi permit mie personal sa evoluez. Sunt de asemenea un primitor de sfaturi legate de cărți bune pentru ca sunt de parere ca este vital sa rămân un student pe viața. Cu timpul și cu experiența ajungem să ne dam seama ca în final totul ne este relevat în tehnici

A-ti fondat o noua asociatie numita Fundamental Aikido Association (FAA).

Ne puteti spune cateva lucruri despre asociatie?

FAA este o asociatie internationala care grupeaza Dojo-uri din mai multe tari. Prin intermediul FAA scopul meu este de a conserva si promova fundamentele din Aikido, acelea care mi-au fost transmise de catre Maestrul meu Morihiro Saito. Este punctul de plecare de unde fiecare va putea dupa aceea sa-si exprime propriul Aikido, in functie de propria personalitate. Doresc astfel sa transmit fundamentele pe care le consider importante in arta noastra si de la care creativitatea fiecaruia va putea sa se exprime dupa aceea. Aceasta asociatie este deschisa pentru toata lumea, pentru toti cei care doresc sa descopere si sa perfectioneze fundamentele Aikido-ului. Tin de asemenea foarte mult sa existe o stare de spirit conviviala si amicala astfel incat Aikido sa fie practicat cu entuziasm si bucurie. Nu este loc pentru razboiale intre grupuri sau federatii, etc...in fine, tot ceea ce nu are legatura cu Aikido. Doar privilegierea si prioritate bunelor relatii umane. Este de asemenea invatamantul ce l-am primit de la Saito Sensei.

Am avut sansa sa il intalnesc pe Saito Sensei, care a pastrat mostenirea tehnica al lui O Sensei. Am vrut sa merg la sursa pentru ca, cunoscusem deja Aikido-ul cu Maestrii care personalizasera propriul Aikido. A fost pasionant si am invatat foarte multe , dar am vrut sa aflu si ceea ce a fost initial. Am primit acest cadou de la Saito Sensei. Totusi, aceste invataturi nu imi apartine, trebuie sa il transmit mai departe. Este singuru fel in care ii pot multumi Maestrului meu, care si-a consacrat intreaga viata transmiterii acestor invataturi.

Vreau deci, sa pastrez cu fidelitate aceste baze tehnice dar in acelasi timp ma simt liber. Vreau deasemenea sa pun accent pe faptul ca, plecand de la baze solide putem tinde catre o forma mult mai spontana si mai creativa. Putem sa iesim din cadru si este chiar de dorit caci Aikido nu este ceva inchis si limitat. Dar, principiile pe care le contin bazele trebuie sa ramana intacte, altfel riscam sa pierdem sensul profund al Aikido-ului.

http://www.fundamental-aikido.com/

Credeti ca Sensei Saito ar fi fericit sa vada dezvoltarea invataturilor sale in prezent?

Da. El a plecat prea devreme si din pacate nu a vazut aceasta dezvoltare. Stiu sigur ca ar fi fost foarte fericit.

Ultima data cand l-am vizitat boala sa evoluase foarte repede si era tintit la pat, paralizat. Stiam ca era intr-un stadiu avansat si de aceea am mers in Japonia sa-l salut pentru ultima data. Cand am intrat in camera sa primul lucru care mi la spus a fost: "gomennasaï". Se scuza pentrul faptul ca ma primea alungit in pat din causa paraliziei sale. Bineinteles ca am incercat sa imi ascund emotia si tristetea. El m-a intrebat dupa aceea: "Cum merge Dojo-ul tau? Cum se dezvolta?". Era un lucru de care ma intreba intotdeauna cand mergeam in Japonia, dar chiar si in acele momente dificile el se interesa de mine. Nu s-a plans deloc, in nici un moment nu si-a aratat suferinta. Inainte de a pleca i-am luat mana in mainile mele si i-am spus:"Aveti grija de dumneavoastra Sensei". Il vedeam pentru ultima data si am mers sa plang in gradina.

Atunci da, sunt sigur ca daca ar fi vazut dezvoltarea din prezent ar fi fost foarte fericit. Invataturile sale nu aveau ca scop sa formeze clone. Saito Sensei a incurajat intotdeauna cautarile personale. El era doar foarte strict asupra faptului de a respecta bazele predate de O Sensei Ueshiba. Scopul Aikido-ului este ca oamenii sa se descopere singuri, sa fie ei insusi 100%. Deci, in acelasi timp exista elemente de baza structurate, pe care ne putem baza si care functioneaza, dar care nu sunt facute sa ne tina inchisi. Sunt facute pentru ca fiecare sa se poate exprima liber. Cred ca putem face o paralela cu alte arte din acest punct de vedere.

                                               Morihiro Saito Shihan-9 Dan Aikikai

CALEA LIBERTATII - Interviu cu Sensei Daniel TOUTAIN (Partea IV)

Cum definiti Aikido-ul pe care il practicati?

(Zambeste) Voi incerca sa fiu concis. Pentru mine Aikido este o modalitate de a intelege si de a trai importanta momentului prezent. Aikido ne demonstreaza efemeritatea lucrurilor si principiul non-atasamentului (a nu confunda cu indiferenta). Totul este in continua schimbare, in continua miscare, in continua evolutie. Asa functioneaza universul nostru. Putem fi sau nu de acord cu aceste lucruri, dar asa este. Cateodata, observand animalele si natura invatam multe. Linistea si energia ni se arata fara a gandi, doar simtind!

Sa fim prezenti in fiecare moment inseamna deasemenea sa mergem mai departe. Putem constata si simti acestea in tehnicile create de catre Fondatorul Aikido-ului, Morihei Ueshiba. Sunt convins ca aceste tehnici, le executam fiind atenti la ceea ce ne releva, ne permit de a fi constienti de prezenta Eu-lui si ne poate conduce la Pacea Interioara. Si aceasta Pace Interioara ne deschide calea catre Pacea cu ceilalti.

Care sunt limitele tehnice in Aikido?

Este o intrebare care merita sa fie demonstrata fizic. As spune ca incepand cu momentul in care nu gasim anumite puncte fundamentale in executia tehnicii, nu putem vorbi despre Aikido. Elemente precum pozitia hanmi(pozitia de garda in Aikido), notiunea de cerc, de kokyu9forta respiratiei), de awase(armonie), sunt esentiale.

Aikdio are puncte comune cu alte arte martiale. Pot fi gasite tehnici asemanatoare cu kote-gaeshi, shiho nage, etc... si in alte discipline. In schimb, maniera in care sunt ele aplicate precum si scopul lor sunt total diferite in Aikido. Daca sunt pierdute aceste repere, mai ales cautarea armoniei cu partenerul, ne indepartam pur si simplu de Aikido.

Este o definitie larga a disciplinei.

Da. Pentru a lucra in acest sens putem folosi diferite metode. Putem practica cu un partener care coopereaza intr-o maniera un pic exagerata si care participa din plin la crearea armoniei. Este o abordare. Putem, de asemenea, sa plecam de la principiul ca partenerul este un adevarat atacator cu care noi trebuie sa ne armonizam. Este mai degraba metoda propusa de O Sensei si de Saito Sensei. In ambele cazuri scopul este de a obtine armonia. Scopul este de a uni, de a proteja, nicidecum de a diviza, de a distruge. Mijloacele vor fi un pic diferite in functie de fiecare, dar in esenta este important de a cauta acelasi lucru: armonia, care este finalitatea Aikido-ului. Toate mijloacele sunt bune incepand din momentul cand un practicant de Aikido este sincer, cand nu cauta sa creeze iluzii si cand nu triseaza deloc. Cu toate acestea, eu de asemenea cred ca ar trebui sa ne interesam despre ceea ce preda cu adevarat Fondatorul in plan tehnic chiar cu riscul de a deriva intr-o cautare foarte larga.

Totusi, eu asa vad lucrurile in prezent, dar inainte eram intransingent si atasat unui singur adevar...Estential este ca oamenii sa se simta mai bine, mai fericiti, cu mintea mai deschisa dupa un antrenament, ca practica le imbunatateste relatiile cu cei din jur si viata.

Mai sunt si alti maestri care v-au marcat in afara de Senseii Noro, Tamura si Saito?

A mai fost Nino Bernardo cu care am studiat Wing Chun, un maestru chinez nascut in Macao, de unde si numele sau de origine portugheza. El este elevul si reprezentantul in Europa al lui Sifu Wong Shun Leung unul dintre elevii cei mai apropiati a lui Yip Man la Hong Kong.

A fost de asemnea Ritsuke Otake Sensei, maestru din scoala Katori Shinto Ryu pe care am avut onoarea sa-l primesc trei zile in Dojo-ul meu din Paris la sfarsitul anilor 70. Trecerea sa a fost foarte scurta dar personalitatea sa asa de blanda, impregnata de o mare simplicitate si bunatate, m-a marcat. Intalnirea cu el este inca vie in mintea mea. Poseda o maiestrie de cel mai inalt nivel si cunostinte care m-au impresionat mult. Un mare maestru.

In timpul scurtei sale treceri pe la Dojo-ul meu a fost acompaniat de Kaminoda Sensei, Maestru de Iaido, Jodo si de alte arte martiale stravechi, o personalitate a lumii Budo.

V-ati reintalnit de curand cu Maestrul Noro. Ce a reprezentat aceasta reintalnire pentru dumneavoastra

Noro Sensei si Daniel Toutain

Am fost atat de fericit sa il revad ! A fost atat de emotionant pentru ca nu il mai vazusem de foarte multi ani. Atatea amintiri mi-au revenit in minte in acele momente. Am regasit felul sau de a se exprima si umorul sau particular. Toate astea m-au retrimis in anii petrecuti langa el si am fost cu adevarat emotionat. As fi vrut ca acea zi sa nu se mai termine...A fost ceva foarte important pentru mine, pentru ca am putut sa ii multumesc pentru tot ceea ce m-a invatat. Le-am fost mereu recunoscator lui Noro Sensei si lui Tamura Sensei pentru tot ceea ce mi-au oferit, fiecare intr-o maniera diferita. Pe Maestrii mei i-am avut intotdeauna in inima mea.

Ce retineti dumneavoastra din invataturile sale?

Noro Sensei a fost punctul meu de plecare si m-a marcat foarte mult. Ceea ce am invatat de la el mi-a fost de folos intotdeauna, fie ca a fost la nivel de postura, soliditate in suplete sau liberatea de miscare. El practica un Aikido foarte spontan, foarte creativ. Este ceva ce te obisnuieste in a nu lucra intr-un fel inchis, a fi capabil de schimbari, a improviza in timpul unei miscari sau a unei situatii particulare. Multumita acestui fel de a lucra am reusit intotdeauna sa ma adaptez rapid la tot ce am facut dupa aceea. Putem foarte usor sa recunoastem cine a fost profesorul unui anumit elev, observand felul in care se misca acel elev. Cand practicam cu Noro Sensei a fost cazul. Este logic, copiam. Dupa aceea am copiat bineinteles attitudinile lui Tamura Sensei cand am studiat cu el. Si in timpul experientei mele din Wing Chun am facut la fel. Noro Sensei ma invatat cu adevarat sa-mi utilizez corpul liber si aceasta ma ajutat intotdeauna. Noro Sensei a fost un geniu al miscarii. Am revazut filmulete cu el, de curand, un fel de comori ramase ascunse pana in prezent, si ele mi-au amintit cat de frumos era Aikido-ul sau. Ii admir munca. Fluiditate, rapiditate, putere si...eleganta. Imi amintesc inca de acei ani petrecuti « intre mainile sale », ca si uke ! (zambeste).

Acele baze obtinute timp de numerosi ani petrecuti langa Noro Sensei si Tamura Sensei mi-au fost cu adevarat de folos atunci camd am ajuns in Japonia, la Iwama, pentru a urma invataturile lui Saito Sensei.